Comentarea unui pasaj; prezentarea mesajului textului
Comentarea unui pasaj și prezentarea mesajului textului îți cer să explici o secvență din textul-suport sau ce vrea să transmită textul, valorificând ceea ce ai înțeles din lectură. Cerința tipică: „Comentează, în minimum 150 de cuvinte, semnificația secvenței..." sau „Prezintă, în minimum 150 de cuvinte, mesajul textului dat." Nu repovestești textul: îl interpretezi.
Ce înseamnă a comenta:
- să arăți ce spune pasajul (sensul de suprafață);
- să arăți ce sugerează dincolo de cuvinte (sensul de adâncime, ideea, sentimentul);
- să legi comentariul de tema și mesajul întregului text;
- să te sprijini pe elemente din text: cuvinte-cheie, imagini, figuri de stil (din cele 9 din programă), atitudinea personajelor.
Tema este ideea generală despre care vorbește textul (copilăria, natura, prietenia, familia, trecerea timpului, iubirea de patrie). Mesajul este ceea ce transmite textul despre acea temă — învățătura, ideea, sentimentul dominant. De exemplu, tema poate fi copilăria, iar mesajul: „copilăria este vârsta fericirii pure, la care ne întoarcem mereu cu dor".
Structura compunerii (pe trei părți):
- Introducere: numești textul (și autorul, dacă e dat), precizezi tema și anunți că vei comenta pasajul / vei prezenta mesajul.
- Cuprins: interpretarea propriu-zisă, în 2–3 paragrafe. Pornești de la elementele textului (o imagine, o figură de stil, o replică, un cuvânt repetat) și explici ce semnificație au. Formula utilă: „Secvența «...» sugerează..., deoarece...". Arăți cum se construiește sensul, treptat.
- Încheiere: formulezi mesajul global și, eventual, o reflecție personală despre ce ți-a transmis textul.
Cum valorifici figurile de stil: dacă în pasaj apare o personificare („codrul plânge"), nu o numești doar, ci explici efectul: „personificarea codrului care «plânge» sugerează tristețea naturii, care participă la durerea omului". La fel pentru epitet, comparație, metaforă. Interpretarea figurii = puncte de conținut.
Diferența față de rezumat și caracterizare: rezumatul spune ce se întâmplă (obiectiv, fără opinie); comentariul spune ce înseamnă și ce sugerează (interpretare). Caracterizarea se concentrează pe un personaj; comentariul, pe sensul unui pasaj sau al întregului text.
Ce urmărește evaluatorul la conținut (12 p): o interpretare pertinentă, ancorată în text (citate scurte, imagini, figuri de stil comentate), formularea corectă a temei și a mesajului, coerența ideilor. La redactare (8 p): paragrafe, coerență, proprietatea termenilor, corectitudine, ortografie, punctuație.
Un comentariu de nota 10 nu repovestește: pornește de la cuvintele textului, le luminează sensul și ajunge la un mesaj formulat clar, dovedind că elevul a înțeles în profunzime ce a citit.