Scrisoarea, e-mailul, pagina de jurnal

Scrisoarea, e-mailul și pagina de jurnal sunt prevăzute în programă și pot apărea la Subiectul al II-lea, uneori integrate cu altă cerință („scrie o pagină de jurnal în care să descrii..."). Pe lângă conținut, aceste texte au convenții de formă proprii, care se punctează: dacă lipsesc, pierzi puncte de conținut.

SCRISOAREA — convențiile de formă:

1. Formula de adresare, sus, urmată de virgulă: „Dragă Maria," / „Dragă bunicule,".
2. Data și locul (pot apărea sus, în dreapta): „București, 12 mai 2026".
3. Corpul scrisorii — mesajul propriu-zis, pe paragrafe: o formulă de început („Îți scriu ca să...", „Sper că ești bine..."), apoi conținutul.
4. Formula de încheiere: „Cu drag,", „Cu dor,", „Al tău prieten,".
5. Semnătura (numele expeditorului), sub formula de încheiere. Tonul se adaptează destinatarului: familiar și cald pentru o persoană apropiată; politicos și formal pentru o persoană necunoscută sau superioară (unde folosești pronumele de politețe: „dumneavoastră").

E-MAILUL — are aceleași părți ca scrisoarea, plus elemente specifice:

1. Adresa destinatarului (câmpul „Către:") — dacă cerința o cere.
2. Subiectul (câmpul „Subiect:") — scurt și clar, anunță tema mesajului.
3. Formula de adresare: „Bună ziua, domnule profesor," / „Salut, Andrei,".
4. Corpul mesajului, mai concis decât la scrisoare.
5. Formula de încheiere și semnătura: „Cu respect," + nume; sau „O zi bună," + nume. E-mailul e, de regulă, mai scurt și mai direct decât scrisoarea; registrul depinde de destinatar (formal la un profesor, familiar la un prieten).

PAGINA DE JURNAL — convențiile de formă:

1. Data (și, opțional, locul), sus: „Marți, 12 mai 2026".
2. Scriere la persoana I — jurnalul e un text intim, personal: „azi am simțit...", „m-am gândit...".
3. Ton confesiv, subiectiv — notezi gânduri, trăiri, impresii despre ce ai trăit în ziua respectivă, nu doar fapte seci.
4. Adesea o adresare către jurnal („Dragă jurnalule,") — opțională, dar frecventă.
5. Fără destinatar public — scrii pentru tine, deci poți fi sincer, reflexiv.

Ce au în comun toate trei: structură pe trei părți (formulă de început → corp → încheiere), paragrafe, un registru adecvat destinatarului și situației. Diferența majoră: scrisoarea și e-mailul au un destinatar (comunici cu cineva), pe când jurnalul e pentru tine (te confesezi).

Ce urmărește evaluatorul la conținut (12 p): respectarea convențiilor de formă ale tipului cerut (formulă de adresare, dată, semnătură etc.), adecvarea conținutului la temă și la destinatar, coerența. La redactare (8 p): paragrafe, coerență, corectitudine, ortografie, punctuație.

Atenție: cea mai frecventă greșeală e să scrii conținutul corect, dar să uiți convențiile de formă (fără formulă de adresare, fără dată, fără semnătură). Într-o scrisoare sau un e-mail, forma face parte din cerință. O redactare de nota 10 respectă atât forma (toate elementele specifice), cât și fondul (mesaj adecvat, coerent, corect).