Sari la conținut
La Liceu
Sintaxă

Propoziția atributivă

Lecția 9 din 13≈ 4 min de citit

Propoziția atributivă (AT) este subordonata care îndeplinește în frază rolul unui atribut: determină un substantiv (sau un pronume/numeral) din regentă. Este echivalentul propozițional al atributului.

Întrebări și element regent

Atributiva răspunde la întrebările atributului: care? ce fel de? al cui? câți/câte?, puse substantivului (pronumelui, numeralului) din regentă.

Regula de aur: elementul regent al atributivei este întotdeauna un nume (substantiv, pronume, numeral), NICIODATĂ un verb. Dacă întrebarea se pune verbului, subordonata NU este atributivă.

  • Am recitit cartea¹ / care mi-a plăcut². → care carte? — determină substantivul cartea → AT
  • Mi-a dat vestea¹ / că a promovat². → care veste? — determină substantivul vestea → AT

Elemente introductive

Atributiva poate fi introdusă prin:

  • pronume relative: care, cine, ce, cât, ceea ce — Elevul care citește progresează.
  • adverbe relative: unde, când, cum — Casa unde m-am născut e veche. / Ziua când ne-am cunoscut a fost frumoasă.
  • conjuncții subordonatoare: că, să, dacă, ca...să — Ideea că vom pleca mă bucură. / Dorința să câștige îl motivează.

Observație-cheie: după un substantiv, chiar și că, să, unde, când introduc atributive, nu completive — pentru că elementul regent este numele.

Capcana: atributiva care „pare” completivă

Comparați:

  • Am aflat¹ / că vine². → ce am aflat? — întrebarea se pune verbului am aflat → completivă directă.
  • Am aflat vestea¹ / că vine². → care veste? — întrebarea se pune substantivului vestea → atributivă!

Același conector (că), aceeași ordine — dar funcții diferite. Diferența o face elementul regent: verb → completivă; substantiv → atributivă.

Topica și punctuația

  • Atributiva stă imediat după substantivul determinat, adesea intercalată în regentă: Cartea / pe care am citit-o / era veche.
  • Atributiva determinativă (indispensabilă sensului) nu se desparte prin virgulă de regentă: Elevii care au învățat au reușit. (doar aceia!)
  • Atributiva explicativă (aduce o informație suplimentară) se poate izola prin virgule: Bunicul, care era înțelept, ne dădea sfaturi.

Pronumele relativ din atributivă are propria funcție sintactică în subordonată (subiect: care vine; CD: pe care îl văd; atribut: al cărui autor...).

Exemple rezolvate

Greșeli frecvente

Ai terminat lecția

„Propoziția atributivă” · Limba română | La Liceu